vineri, 11 mai 2012

DIETA VEGANA CRUDA

Dieta vegana cruda

Hrana vie! Doar auzind aceste cuvinte incep sa zambesc ! De cand am inceput sa adopt acest stil de viata am impresia ca am descoperit un mare secret.
Acum, la un an de cand cochetez cu aceasta dieta, imi pare absolut logic, natural si firesc sa ma hranesc astfel. Nu am nevoie de oameni de stiinta sau cercetari ale specialistilor pentru a ma convinge ca dieta vegana cruda este ceea ce vreau sa mananc pentru tot restul vietii mele.
In randurile ce urmeaza voi incerca sa raspund la cateva intrebari cu care ma confrunt destul de des din partea celor care doresc sa afle mai multe despre acest stil de viata sanatos.

Ce este o dieta vegana cruda ?
Dieta vegana cruda este un stil de viata ce promoveaza consumul de alimente neprocesate termic sau chimic. Aceasta se bazeaza pe cruditati precum fructe, legume, verdeturi, alune si seminte, fructe uscate si alge marine.
Procesand alimentele la peste 42° Celsius se distrug toate enzimele si vitaminele. Astfel, prin gatire, se diminueaza valoarea alimentelor si se dstruge "viata" lor.

Care sunt beneficiile unei diete vegane crude ?
- Cresterea energiei
- Imbunatatirea aspectului pielii
- O digestie mai buna
- Scaderea in greutate
- Reducerea riscului de boli cardiace
Este o dieta bogata in calciu, potasiu, magneziu, fier, acid folic, fibre si fotochimicale. Aceste proprietati sunt asociate cu o reducere a riscului de boli grave precum diabetul sau cancerul. De exemplu, un studiu publicat de revista de sanatate "Journal of Nutrition" a concluzionat ca un consum crescut de hrana vie scade colesterolul si concentratia de trigliceride.

Ce pot sa mananc ?
Alimente neprocesate, de preferinta bio ca:
- Fructe si legume proaspete
- Nuci
- Alune
- Seminte
- Graunte
- Cereale
- Verdeturi
- Ierburi
- Fructe uscate
- Alge marine
- Produse apicole
- Sucuri proaspete din fructe si verdeturi
- Lapte de cocos
- Apa pura

Cel putin 75% din hrana trebuie sa fie proaspata si abia restul de 25% deshidratata la maxim 42° Celsius

Ce tehnici de gatire se folosesc ?
Tehnici de gatire specifice pentru hrana vie fac mancarea mai usor digerabila si aduc varietate dietei, precum:
- incoltirea de seminte si cereale
- sucuri de fructe si verdeturi
- nuci si alune inmuiate sau deshidratate
- mancare deshidratata
- ras, pisat sau maruntit

Ce echipament este necesar ?
Chiar daca la inceput ti se vor parea destul de scumpe, ustensilele de mai jos sunt vitale in bucataria unei persoane care decide sa urmeze acest stil de viata sanatos. Cu toate acestea, adunate la un loc sunt mai ieftine decat toate oalele si tigaile de care ai nevoie in bucataria traditionala. Asadar...
- Un storcator de fructe, pe cat posibil fara centrifuga
- Un robot de bucatarie de calitate, cu o putere de minim 450 w
- Blender de minim 700 w
- Un aparat de maruntit pentru a economisi timp
- Vase si recipiente de sticla pentru a pastra hrana, a inmuia si a pune la incoltit
- Un deshidrator de fructe ( cuptor special cu ventilator in care se vor deshidrata diferite preparate la temperaturi de maxim 42° Celsius)

La ce efecte secundare sa ma astept ?
Unele persoane au parte de o dezintoxicare mai agresiva, si vor experimenta diverse reactii din partea organismului atunci cand vor incepe aceasta "dieta", in special persoanele care au urmat un regim bogat in proteine de provenienta animala, junk-food, zahar, cofeina, alcool si tutun. Astel vor avea parte de dureri usoare de cap pana la migrene si foamete permanenta ce va dura pana la cateva zile sau chiar saptamani.

Atentie!
Persoanele ce vor adopta acest stil de viata vor avea nevoie sa isi verifice anual nivelul de vitamina B12 si in cazul in care este necesar sa consune suplimente de vitamina B12

Sursa : Mihaela Stefancu, Blog -Bucataria Vie-.

sâmbătă, 17 martie 2012

TIPUL DE ALIMENTATIE SPECIFICA OMULUI

CARE ESTE TIPUL DE ALIMENTATIE SPECIFICA OMULUI ?

Deoarece a fost un timp in care oamenii s-au hranit mai mult cu carne de
vanat, fiarta sau fripta, se putea trage concluzia ca noi am fost creati
pentru alimentatia cu carne si pregatirea ei la foc este normala. Astfel de
concluzii sunt insa putin intemeiate si, de aceea, derutante.
De ce animalele salbatice, care traiesc in libertate, in general nu se
imbolnavesc, in timp ce printre popoarele civilizate de astazi cu greu se
mai poate afla un om sanatos?

Care a fost rezultatul experientelor facute in gradinile zoologice, cand s-a
inceput alimentarea animalelor salbatice cu hrana fiarta, de frica agentilor
patogeni? Tocmai contrariul a ceea ce se urmarea, si anume ca animalele s-au
imbolnavit si au murit. Unele au devenit chiar incapabile sa se mai
reproduca.

S-a trecut din nou la alimentarea animalelor - unele fiind deosebit de
pretioase, chiar exemplare unice - cu hrana lor naturala, nefiarta, asa cum
erau ele obisnuite in libertate. Dupa aceea s-a putut citi in ziare ca pana
si animalele foarte rare au inceput sa aiba pui.

Pentru a obtine raspunsul corect la intrebarea noastra, ne putem ajuta
facand o serie de comparatii cu ceea ce se intampla in lumea animala. Ce
categorie de animale e mai apropiata de om in ce priveste anatomia si
fiziologia aparatului digestiv? E vorba, oare, de categoria animalelor de
prada, a ierbivorelor, a omnivorelor (lat. omnis - tot, vorare - a manca, de
ex., porcul) sau a acelora ce se hranesc mai ales cu fructe (maimutele)?
Gorila, de exemplu, nu mananca nici un pic de carne. Maimuta antropoida (cu
forma asemanatoare omului) este singurul animal al carui aparat digestiv
este alcatuit si functioneaza intocmai cu cel al omului. Intestinul
carnivorelor este de cinci ori mai mic decat cel uman, iar maselele lor sunt
zimtate, pe cand ale omului sunt tocite, saliva lor este acida, pe cand cea
a omului este alcalina, in interior intestinul lor este neted, pe cand al
omului este cutat, limba lor este aspra la pipait, pe cand a omului este
neteda, chiar si acidul gastric este mult "mai acid", mai puternic, la
animalele de prada.

Organele digestive ale omnivorelor se aseamana mai mult cu cele ale
animalelor de prada decat cu cele ale oamenilor, ceea ce inseamna ca un
carnivor poate sa mistuie mai usor plante si fructe comparativ cu un
mancator de vegetale si de fructe (vaca, maimuta, omul) atunci cand e pus in
situatia sa digere carnea. Deoarece acidul clorhidric al omului este prea
slab pentru digestia carnii, iar intestinul sau este ondulat si de cinci ori
mai lung decat al animalelor carnivore, carnea ramane prea mult timp in
interiorul acestuia, ceea ce produce putrefactia si mirosul urat.
Substantele de putrefactie trec prin peretele intestinului, in singe, si
genereaza diverse boli.

Sustinatorii teoriei evolutioniste si-ar sparge capul cugetand pentru ce
aparatul nostru digestiv nu s-a adaptat treptat la alimentatia pe baza de
carne sau macar de ce nu a ajuns sa fie asemanator cu cel al omnivorelor
(porcul). Teoria lor va ramane mereu sub semnul intrebarii. Toate acestea nu
dovedesc oare ca omul s-a hranit gresit, de aceea este gata sa se
imbolnaveasca de orice fel de boala posibila?


Animalele ierbivore nu au gheare pentru a prinde si sfasia vanatul. Omul si
maimuta sunt singurele animale dotate cu maini, cu care sa se poata catara
pentru a-si lua fructele din pom, o dovada ca pentru hranirea lor este
nevoie in primul rand de fructe. Civilizatia a produs schimbari fundamentale
in modul de viata al oamenilor, dar aspectul tubului lor digestiv a ramas
acelasi. Si astazi el este la fel cu cel al maimutelor antropoide (gr.
anthropos - om, eidos - forma); in consecinta, si alimentatia omului ar
trebui alcatuita, in primul rand, din fructe! Intre acestea ar trebui
socotite si nucile si semintele. Maimuta se hraneste si cu boabe de plante
si cu frunze netede, ceea ce ar corespunde cu salata noastra. Daca gaseste
radacini si bulbi comestibili, nu le trece cu vederea si bineinteles, ca le
mananca asa cum i le-a dat natura. Nu stie nimic despre fiert, sare de
bucatarie, zahar rafinat, despre otravurile conservate!

Referindu-ne la noi, putem spune deci ca vom fi cu atat mai sanatosi cu cat
alimentele noastre vor fi mai putin preparate, mai naturale.
In urma acestei constatari, nu suntem indemnati sa ne amintim una din
primele invataturi despre "nutritie" pe care Creatorul a dat-o primei
perechi de oameni si care este scrisa pe prima fila a Bibliei?
Sta scris: "Iata, v-am dat orice iarba care face samanta, orice pomi
fructiferi care fac poame bune pentru hrana voastra." Iar spusele acestea au
valoare de lege a naturii, dearece pentru o atare hrana am fost noi creati.

Sunt multe sotii tinere care, din dragoste pentru sotii lor, cauta sa le
pregateasca "tot felul de bunatati". Si cand ne asteptam mai putin, primim
trista veste despre moartea cutarei sau cutarei cunostinte, la varsta de 30,
40 sau 50 de ani, de cancer, scleroza multipla, stop cardiac sau alta boala
caracteristica societatii noastre civilizate. Jumatate din "avere" a fost
data medicilor, dar toti specialistii la un loc n-au fost in stare sa le
prelungeasca viata.

Aceste tinere doamne au avut intentii bune, dar numai din nestiinta, cu
totul neintentionat, si-au osandit sotii la o moarte sigura, prematura,
imbuibandu-i cu toate delicatesele artei lor culinare. O tragedie mai mare
nici ca se putea inchipui, s-a sacrificat totul pentru o vindecare care nu a
avut loc, durerile si chinurile pe care trebuiau sa le suporte bolnavii
cresteau, iar suferinta celor din familie a fost mai groaznica cand sotul
si-a dat obstescul sfarsit. Insa cand te gandesti ca nu gasim niciodata
timp, atata vreme cat ne simtim " bine", sa citim macar o carte despre cum
sa ne mentinem sanatatea!

Din nenumaratele cazuri nenorocite pe care le stim personal, vrem sa atragem
atentia asupra unuia singur care ni se pare edificator. Am cunoscut un om
caruia, din anii tineretii, i s-a format o tumoare ce apasa pe nervul optic.

Si in cazul lui s-a spus ca trebuie operat imediat, altfel va fi prea
tarziu. Desi a fost operat, omul este astazi complet orb. Daca totusi, ar fi
existat cineva care sa-l lamureasca, sa-i explice, simplu, ca noi am fost
creati pentru un alt fel de alimentatie, ca macar doua luni ar fi trebuit sa
incerce un regim hipo-acid (slab acid), poate chiar numai sucuri proaspete,
ce bine ar fi fost! Dupa experientele noastre, nici un cancer n-a evoluat in
timpul unui atare regim, iar dupa un timp incepea sa se vindece. De aceea
suntem convinsi ca, daca nu s-ar fi facut operatia, omul s-ar fi putut
bucura si astazi de lumina ochilor!

Sursa: Hrana vie, o speranta pentru fiecare - de Ernst Gunter
           de la Editura Fidelia - www.fidelia.ro
A apărut o eroare în acest obiect gadget